FĂGĂDUINȚĂ (pl. -țe) sf. 1 Ceea ce făgăduește sau a făgăduit cineva, făgădueală, promisiune: nu te hrăni cu nădejdea și cu făgăduințele; sînt nevoit să cutreer toată lumea pînă voiu găsi făgăduința pentru care m’am născut ISP. ¶ 2 Țara făgăduinții, pămîntul făgăduinții, țară sau regiune fericită, blagoslovită, îmbelșugată.