Definiția cu ID-ul 678667:

Enciclopedice

GHEÁȚĂ (lat. glacia) s. f. 1. Apă în stare solidă (apă înghețată); are structură cristalină și este mai ușoară ca apa (densitatea relativă: 0,88-,93). ◊ Expr. A (se) sparge (sau a se rupe) ca gheața = a dispărea sau a face să dispară jena, constrângerea. ♦ G. uscată = dioxid de carbon în stare solidă, care sublimează la -78,9°C fără să lase reziduuri; este întrebuințată în frigotehnică (agent frigorigen) și în dermatologie; zăpadă carbonică. 2. (La pl.) Întinderi mari de gheață (1). 3. Fig. Indiferență, nepăsare, răceală. ◊ Loc. De gheață = rece, nepăsător. 4. (BOT.) Denumire dată speciilor de plante din genul Mesembryanthemum, cu frunze cărnoase și flori roz, roșii sau albe. Originară din Africa, se cultivă și în România ca plante ornamentale.

Exemple de pronunție a termenului „gheață

Visit YouGlish.com