GIRA vb. I. I. tr. 1. A garanta printr-un gir o cambie. 2. V. gera. II. refl., intr. (Despre vînt) A(-și) schimba treptat direcția de la dreapta spre stînga; a se roti. ♦ (Despre nave) A se roti în jurul unei ancore sub acțiunea vîntului sau a curentului de maree. [< it. girare].