Definiția cu ID-ul 498456:
Etimologice
godină (godine), s. f. – 1. (Munt.) Dovleac. – 2. (Trans.) Ciumăfaie, Datura stramonium. Origine incertă. După Cihac, II, 501, din mag. görög dinnye „pepene turcesc”, a cărui der. pare dificilă.
godină (godine), s. f. – 1. (Munt.) Dovleac. – 2. (Trans.) Ciumăfaie, Datura stramonium. Origine incertă. După Cihac, II, 501, din mag. görög dinnye „pepene turcesc”, a cărui der. pare dificilă.