HAN² sm. 1 Principe persan ¶ 2 Domnul Tătarilor (în spec. al celor din Crimeia): fiul vestitului ~ de peste Volga, stâpînul Crimeii (GN.) ¶ 3 HAN-TĂTAR, hanul Tătarilor; pr. ext. Ⓟ dracul, naiba: scosa-i încalțe vin de cel din vremea lui Han-Tatar (alecs.); sînt trei zile de cînd a telegrafiat, pînă acuma venea și de la Han-Tătar (d.-zamf.); ba cunoaște-l Han-Tătar să-l cunoască! (ret.); du-te la han-tâtaru! [tătăresc han].