Definiția cu ID-ul 498916:
Etimologice
heleșteu (heleșteie), s. n. – Bazin cu apă sau iaz pentru creșterea peștilor. – Var. eleșteu, hăleșteu, aleșteu. Mag. halastó (Cihac, II, 506; Gáldi, Dict., 92), de la tó „bazin”, cf. tău și halas „care abundă în pești”.