HIBRID, -Ă, hibrizi, -de, adj. 1. (Despre plante și animale) Provenit din încrucișarea a doi indivizi de specii, de soiuri sau de rase diferite; corcit. ♦ (Substantivat, în expr.) Hibrid de viță de vie = viță, provenită din hibridarea sexuată a unor soiuri nobile cu soiuri sălbatice, dînd producții de calitate slabă. 2. Fig. (Despre idei, fapte) Alcătuit din elemente disparate; lipsit de armonie. – Fr. hybride (< gr.).