HORĂ (pl. -re) sf. 1 Dans național, în care toți dănțuitorii se prind de mîini și formează un cerc mare care, după tactul muzicii, se mișcă întreg, cînd la dreapta, cînd la stînga, cîștigînd mereu cîte un pas mai mult spre dreapta (🖼 2563): în jurul lor, în roata largă, se mișcă încet, în dulce legănare, strămoșasca ~, joc potolit, tacticos în care se prind și oamenii mai în vîrstă ... (VLAH.); a se prinde în ~; Ⓕ: a intra în ~, a se băga, a se amesteca într’o afacere, într’o intrigă, într’un războiu, etc., după ce a stat înainte ca simplu spectator; (P): ai intrat în ~ trebue să joci, dacă te-ai băgat într’o afacere, dacă ai început ceva, trebue să urmezi pînă la capăt ¶ 2 🎼 Cîntecul, aria, melodia după care se dansează hora ¶ 3 ✒️ Trans. Maram. Cîntec, doină, baladă ¶ 4 ⛪ Partea bisericii, unde stă corul; absidă ¶ 5 💫 HORA, numele popular al constelațiunii Coroana boreală (🖼 1499) [gr. χορός].