Definiția cu ID-ul 1348646:
Regionalisme / arhaisme
hríșcă, s.f. 1. Plantă alimentară (Fagopyrum esculentum): „Hrișca [era] folosită în hrana animalelor, dar și în pregătirea diferitelor preparate culinare” (Faiciuc, 2008: 258). ■ În trecut, era cultivată pe suprafețe întinse, fiind hrana țăranilor săraci. Din semințe se obținea făină, din care se prepara mămăliga. 2. (Oaie) cu pistrui deși pe obraz. ■ (onom.) Hrișcă, Hrișcan, nume de familie în jud. Maram. – Din ucr. hrička, pol. hryczka „grâu grecesc”, prin intermediul magh. haricska (Scriban, Miklosich); din ucr. hrecka (Scriban, DEX).