HUDIȚĂ, hudițe și hudiți, s. f. (Mold.) Stradă strîmtă și lăturalnică; ulicioară. Prin hudiți, cărări și grădini, ajung îndată acasă. SADOVEANU, N. F. 123. Dau între hudiți pe drumul care ducea la noi acasă. CREANGĂ, A. 67.