* IMPUNE (-pun) I. vb. tr. 1 A pune o dare, un impozit, a supune la un bir, la o plată ¶ 2 A însărcina, a sili pe cineva să facă un lucru neplăcut, penibil ¶ 3 A inspira respect, teamă ¶ 4 ~ tăcere, a face să tacă, a porunci să tacă ¶ 5 A sili să primească pe cineva: a vrut să ne impună o creatură de a lui. II. vb. refl. A sili să fie primit: a se ~ într’o societate [fr. imposer, refăcut după a pune].