6 definiții pentru insubordonanță
Explicative DEX
insubordonanță sf [At: TEODOREANU, M. II, 263 / Pl: ~țe / E: nct] (Rar) Insubordonare.
INSUBORDONANȚĂ s.f. (Rar) Nesupunere. [Cf. fr. insubordonnance, it. insubordinatezza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INSUBORDONANȚĂ s. f. nesupunere. (< fr. insubordonnance)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
insubordonanță (desp. -su-bor-/-sub-or-) s. f., g.-d. art. insubordonanței; pl. insubordonanțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!insubordonanță (-su-bor-/-sub-or-) s. f., g.-d. art. insubordonanței; pl. insubordonanțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
insubordonanță s. f. (sil. mf. -sub-), g.-d. art. insubordonanței; pl. insubordonanțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: insubordonanță
insubordonanță substantiv feminin
- silabație: in-su-bor-, in-sub-or-
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
insubordonanță, insubordonanțesubstantiv feminin
- 1. Insubordonare, nesupunere. DNsinonime: insubordonare nesupunere
etimologie:
- insubordonnance DN