jálbă s.f. (pop.; fam.) Plîngere, reclamație (făcută în scris) adresată unei autorități. ◊ Răvaș de jalbă (sau cu jalobă) v. răvaș, ◊ expr. A umbla (sau a merge, a veni, a purta, a se înfățișa) cu jalba (în proțap) = a cere, a reclama insistent un drept sau o favoare; ext. a protesta. Ei au mers chiar cu jalbă la rege spre a-și expune păsurile (EMIN.). • pl. -e, jălbi. și (înv.) jálobă s.f. I< slav. жальба bg. жалба