joardă, joarde, (jordă), s.f. – (reg.) Nuia lungă, flexibilă: „Lelea lungă cât o joardă, / Bună îi de ciuhă-n holdă” (Memoria, 2004-bis: 1302). – Din magh. zsorda, cf. sl. žrudi (Galdi, DA, cf. DER; DEX, MDA); din sl. žrudi (Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER); din rus. žerdi < sl. žrudi (Vasmer, cf. DER; Scriban).