JURIDIC, -Ă, juridici, -e, adj. Care privește dreptul, care se referă la legi; de drept. Științe juridice. ▭ Reflectînd schimbările petrecute în bază, legile juridice răspund cerințelor legilor economice obiective care acționează în economia națională. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 11, 17. El nu era avocat, ci apărător, dar avea o veche experiență juridică. BART, E. 265. ◊ Persoană juridică = organizație cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare care, în vederea realizării unui anume scop, se bucură de capacitatea de a avea drepturi și obligații, putînd sta, în nume propriu, în justiție.