*lazaróne m. (it. lazzarone, augm. d. lázzaro, lepros, care vine d. Lazar, saracu lepros care zăcea la poarta bogatuluĭ după Evanghelie). Haĭmana de stradă, epitet disprețuitor supt care se înțelege un om din ultima clasă a poporuluĭ la Neapole și alte orașe italiene. V. papacĭocar.