leasă s.f. I 1 <reg.> bojdei, coșar², lojniță, slaniță, șușnic. Fructele se usucă pe lese. Peștii se pot afuma pe o leasă. 2 pătul, <pop.> comarnic, <reg.> podișor. Cașul se pune la scurs pe leasă. 3 (gosp.) <reg.> coteț, cușcă, lesoi. Leasa este un grătar de nuiele pe care se bat știuleții de porumb. 4 (pesc.) vintir, <reg.> cutiță, eteră, ostreț, saltea, vârșă, vârșă cu ochiuri, vârșă de plasă. Leasa este o unealtă de pescuit, în formă de sac de plasă, lung și ascuțit la un capăt, întins pe mai multe cercuri, a cărui gură este strâmtă și răsfrântă pentru a nu ieși peștele. 5 grădele. Leasa de nuiele este folosită la împrejmuirea unui loc. 6 (pop.) <reg.> leastă. Leasa este un gard de nuiele, folosit la construcția unei stâne. 7 (reg.) <reg.> loitrar, loitră, șireglă, șușlete. Leasa este un grătar pentru nutreț, fixat de peretele grajdului, deasupra ieslei. 8 (reg.) <reg.> felează, felezeu, felezitoare, felezoaie, felezuitoare. Leasa este folosită la măturarea gunoaielor după vânturatul grânelor. 9 (gosp.; înv. și pop.) v. Coșar². Pătul. Porumbar². 10 (reg.) v. Măturoi. Târn. II (colect.; bot.; pop.) v. Mărăcini (v. mărăcine). Mărăciniș. Spinărie. III (înv. și pop.) v. Broderie,