lenevi vb. IV. (despre oameni) 1 intr. a sta, a trândăvi, <înv. și pop.> a înlenevi, a înleni, <pop. și fam.> a tândăli, a tolăni, a trântori, <pop.> a lungări, <reg.> a colnici, a coșmăgi, a diuguli, a migăli, a milcoși, a mocăi, a modoși, a putori, a târomi, a zăcări, <iron.> a se menaja, <fig.> a cloci, <fig.; pop. și fam.> a se împuți. Nu face nimic; toată ziua lenevește în casă. 2 refl. <înv. și pop.> a se înlenevi, a se înleni, <pop. și fam.> a se puturoși, <înv.> a se leni. S-a lenevit de tot de când a divorțat.