lepădá, lepăd, v.t.r. 1. A arunca, a azvârli. 2. A avorta. 3. (r.) A renega. – Lat. lapidare „a arunca cu pietre” (DEX, MDA). ■ Cuv. rom. > magh. lapedál, săs. lepedan „a arunca” (DER).