2 intrări

13 definiții

din care

Explicative DEX

leuci sf vz leucit1 corectat(ă)

LEUCIT s. n. Silicat natural de aluminiu și de potasiu, de culoare cenușie sau albă, cu luciu sticlos, folosit mai ales ca îngrășământ agricol. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucite.

LEUCIT s. n. Silicat natural de aluminiu și de potasiu, de culoare cenușie sau albă, cu luciu sticlos, folosit mai ales ca îngrășământ agricol. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucite.

leucit1 sn [At: LM II, 155 / P: le-u~ / V: (rar) sf / Pl: ~e / E: fr leucite] 1 Silicat natural de aluminiu și de potasiu, de culoare cenușie sau albă, cu luciu sticlos, folosit mai ales ca îngrășământ agricol. 2 (Bot; asr; mpl) Plastidă.

leucit2, ~ă a [At: CADE / P: le-u~ / Pl: ~iți, ~e / E: leuci] 1 (Mun; d. oameni) Bătut zdravăn. 2 (Mun; d. obiecte) Încovoiat ca leuca (1). 3 (Mun; pex; d. oameni) Cocoșat (2). 4 (Reg) Beat (1).

LEUCIT s.n. 1. Mineral din grupa silicaților, conținînd aluminiu și potasiu, care se găsește în unele roci eruptive. 2. Corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. [< fr. leucite, cf. gr. leukos – alb].

LEUCIT s. n. 1. mineral din grupa feldspatoizilor, conținând silicat de aluminiu și potasiu, în unele roci eruptive. 2. corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. (< fr. leucite)

Ortografice DOOM

!leucit (desp. le-u-) s. n., (constituenți celulari) pl. leucite

leucit (le-u-) s. n.

leucit s. n. (sil. le-u-)

Sinonime

LEUCIT s. (MIN.) feldspatoid.

leucit1 s.n. (mai ales la pl. leucite; biol., bot.; astăzi rar) v. Plastidă.

leucit2, -ă adj. (reg.) 1 (despre oameni sau despre corpul lor) v. Adus2. Aplecat2. Cocârjat. Cocoșat. Curbat. Gârbov. Gârbovit. Înclinat. Încovoiat. Îndoit. Plecat2. Strâmb. Strâmbat. Sucit2. 2 (despre oameni) v. Amețit. Băut. Beat2. Grizat. Îmbătat. Tulbure. Turmentat.

LEUCIT s. (MIN.) feldspatoid.

Intrare: leucit (adj.)
leucit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DLRM, DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leucit
  • leucitul
  • leucitu‑
  • leuci
  • leucita
plural
  • leuciți
  • leuciții
  • leucite
  • leucitele
genitiv-dativ singular
  • leucit
  • leucitului
  • leucite
  • leucitei
plural
  • leuciți
  • leuciților
  • leucite
  • leucitelor
vocativ singular
plural
Intrare: leucit (s.n.)
leucit2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: le-u-cit info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leucit
  • leucitul
  • leucitu‑
plural
  • leucite
  • leucitele
genitiv-dativ singular
  • leucit
  • leucitului
plural
  • leucite
  • leucitelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leuci
  • leucita
plural
  • leucite
  • leucitele
genitiv-dativ singular
  • leucite
  • leucitei
plural
  • leucite
  • leucitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

leucit, leucitesubstantiv neutru

  • 1. Silicat natural de aluminiu și de potasiu, de culoare cenușie sau albă, cu luciu sticlos, folosit mai ales ca îngrășământ agricol. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: feldspatoid
  • 2. Corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.