limita vb. I. I 1 tr. (compl. indică proprietăți, terenuri etc.) a cercui, a circumscrie, a delimita, a demarca, a hotărnici, a încercui, a marca, a mărgini, <înv.> a hotărî, a însemna, a semna. A limitat via pe care o are pe deal. 2 tr. (compl. indică suprafețe, hotare, lucruri etc.) a delimita, a mărgini, a străjui, a țărmuri. Păpurișul limitează iazul. 3 tr. (compl. indică trotuare, drumuri etc.) a borda, a circumscrie, a delimita, a demarca, a marca, a mărgini. Au limitat laturile șoselei pentru a se evita accidentele. 4 tr., refl. a (se) localiza, a (se) restrânge. Pompierii au limitat incendiul. Infecția s-a limitat la nivelul gâtului. 5 refl. (rar; despre oameni, popoare, țări, teritorii etc.; urmat de determ. introduse prin prep. „cu”) v. Învecina. Mărgini. II 1 refl. (despre oameni; urmat de determ. introduse prin prep. „la”) a se mărgini, a se mulțumi, a se opri, a se reduce, a se restrânge, a se rezuma, <fig.; înv.> a țărmuri. Se limitează la strictul necesar. 2 tr. (compl. indică probleme, situații, fapte etc.) a circumscrie, a delimita, a restrânge, <înv.> a periorisi. Și-a limitat subiectul lucrării numai la studiul neologismelor din sec. al XlX-lea. 3 refl. (urmat de determ. introduse prin prep. „la”) a se mărgini, a se reduce, a se rezuma, a sta, <rar> a se încheia. Șofatul nu se limitează doar la cunoștințe teoretice. Valoarea unui actor nu se limitează numai la talent. 4 tr. (compl. indică sfere de activitate, moduri de a acționa, drepturi ale oamenilor etc..) a mărgini, a restrânge, <fig.> a îngrădi, <fig.; înv.> a țărmuri. I-a limitat dreptul de a-și vizita copilul. A limitat activitatea firmei la vânzarea de produse cosmetice. 5 refl. (despre oameni) <fig.> a se cantona. Se limitează la propriile teorii.