liniștire s.f. I 1 alinare, amortizare, atenuare, calmare, descensiune, descreștere, diminuare, domolire, estompare, micșorare, potolire, reducere, scădere, slăbire, temperare, <rar> alin², <fig.> diluare, <fig.; înv.> slobozire. Liniștirea zgomotului de afară se datorează instalării termopanelor la ferestre. 2 (înv.) v. Micșorare. Prescurtare. Reducere. Scurtare. II 1 astâmpărare, calmare, domolire, potolire, <înv.> dezmâniere, dezmânietură. Jucăria nouă a avut ca efect liniștirea copilului. 2 calmare, domolire, îmbunare, împăcare, potolire, <fig.> îmblânzire, înmuiere, <fig.; înv.> îmblânzeală. Nu știe ce să facă pentru liniștirea fetiței care plânge întruna. Pentru liniștirea copiilor, a mers cu ei la cofetărie. 3 astâmpărare, cumințire, domolire, potolire. Bătaia nu ajută la liniștirea copiilor. 4 domolire, înfrânare, strunire, <rar> struneală. Trebuie răbdare pentru liniștirea unui cal speriat de tunete. 5 (adesea în constr. neg. cu vb. „a afla”, „a avea”, „a-și găsi”) astâmpăr, calm², calmare, liniște, odihnă, pace, tihnă, <livr.> ecuanimitate, <înv. și pop.> tihneală, <înv. și reg.> paos, răzbun², <reg.> ogod, potol, stare, stăveală, <înv.> linitate, odihneală, păciuire, răsuflare, tihnire, <fig.> destindere, relaxare, repaus, seninătate, <fig.; înv. și reg.> seninare, <fig.; înv.> așezare, așezământ, discordare, senineață. 6 alinare, astâmpărare, atenuare, calmare, domolire, potolire, slăbire, temperare, ușurare, <livr.> chietiv <rar> alin², potoleală, <înv. și pop.> ostoire, <reg.> ostoi¹, oșenire, <înv.> ostoitură, oteșire, potolit¹, ușurime, ușurință, <fig.; înv.> aromire, <fig.; fran.> deșarjă. A simțit o liniștire a durerii după ce a luat medicamentul. 7 astâmpărare, calmare, domolire, potolire, <livr.> chietiv, <fig.> stingere. Un corn nu a fost suficient pentru liniștirea foamei. 8 (înv.) v. Acalmie. Calm². Liniște. Pace. Serenitate. Tăcere.