livid, -ă adj. 1 (despre oameni, despre față sau despre părți ale acesteia) învinețit, vânăt, verde, <livr.> exsanguu, <reg.> vâlced. Un bătrân, livid la față, moțăia pe un scaun. 2 fig. (despre lumină, surse de lumină etc.) discret, pal, palid, slab, spălăcit, stins², <fig. > debil, plăpând, surd, <fig.; rar> sleit². Lampadarul răspândea o lumină lividă. Abia i se distinge silueta în razele livide ale lunii.