lucru s.n. I 1 (în opoz. cu „ființă”) obiect, <înv. și reg.> unelte (v. unealtă), <înv.> materie. Își investește banii în lucruri de artă. Își cumpără tot felul de lucruri inutile. 2 (jur.) lucru imobil = lucru nemișcător. Lucrul imobil nu poate fi strămutat dintr-un loc în altul; lucru mișcător = lucru mobil; lucru mobil = lucru mișcător. Lucrul mobil poate fi strămutat dintr-un loc în altul; lucru nemișcător = lucru imobil. 3 lucru consumptibil = <înv.> lucru chetuitor. Lucrul consumptibil își schimbă substanța de la prima întrebuințare; lucru neconsumptibil = <înv.> lucru nechetuitor. Lucrul neconsumptibil poate fi întrebuințat în mod repetat fără a fi distrus sau înstrăinat de la prima întrebuințare; (înv.) lucru chetuitor v. Lucru consumptibil; lucru nechetuitor v. Lucru neconsumptibil. 4 (în filos. lui Kant) lucru în sine = numen. Lucrul în sine este esența cognoscibilă numai prin rațiune, în opoziție cu fenomenul, cunoscut senzorial. 5 lucru rău v. a (pop.; eufem.; și lucru slab) Demon. Diavol. Drac. Duh al întunericului. Duh al răului. Duh necurat. Duh rău. Necuratul (v. necurat). Satană. Spirit al întunericului. Spirit al răului. Spirit necurat. Spirit rău. Tartor; b (ornit.; reg.) Turturică-de-India. Turturică-râzătoare (Streptopelia risorius); c (med.; reg.) Epilepsie. II 1 muncă, treabă, <rar> lucrare, lucrat¹, <pop. și fam.> slujbă, <reg.> honțăneală, meșteșug, <înv.> câștig, deală, <latin.; înv.> laboare. Lucrul stăruitor și pasionat este justificarea existenței omului. 2 activitate, îndeletnicire, muncă, ocupație, preocupare, treabă, <livr.> travaliu, <rar> operozitate, stare, <pop.> rost, <înv.> îndeletnicie, ocupare, preocupație. Lucrul său în cercetare a fost răsplătit cu numeroase premii. 3 (fiz.) lucru mecanic = <ieșit din uz> travaliu. Lucrul mecanic este energia dezvoltată de o forță care acționează asupra unui corp, egală cu produsul dintre componenta forței care acționează asupra corpului în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea acestei deplasări; lucru mecanic virtual = <înv.> moment virtual, muncă virtuală. Lucrul mecanic virtual este produs de forțele efectiv aplicate sistemului mecanic corespunzător unui ansamblu de deplasări virtuale. 4 (pop. și fam.) v. Datorie. Îndatorire. Însărcinare. Obligație. Sarcină. 5 (concr.; fam.) v. Creație. Lucrare. Operă. Producție. 6 (înv.) v. Avantaj. Beneficiu. Bine. Câștig. Folos. Profit. 7 (înv.) v. Esență. Fond. Materie. III 1 (adesea constr. cu vb. „a comite”, „a face”, „a înfăptui”) faptă, <înv. și reg.> urmare, <grec.; înv.> epiherimă. A comis un lucru de care îi este rușine. 2 chestiune, problemă, subiect, temă, <înv. și reg.> prochimen, <înv.> materie, obiect. Lucrurile care trebuie discutate sunt diverse. 3 chestiune, poveste, problemă, treabă, <astăzi rar> pricină, <fam.> socoteală, <înv.> madea, <rus.; înv.> predmet. S-a lămurit lucrul despre care i-ai vorbit? 4 fapt, întâmplare, <fam.> chestie. Nu a mai putut participa la întrunire pentru că a intervenit un lucru neprevăzut. 5 (la pl. lucruri) afacere, chestiuni (v. chestiune), interese (v. interes), probleme (v. problemă), treabă, <pop. și fam.> daraveră, <reg.> nim, tamjă, <înv.> negoț, nevoi (v. nevoie), trebuință. Nu-i place ca cineva să se amestece în lucrurile lui. 6 (înv. și pop.) v. Datină. Obicei. Rânduială. Tradiție. Uz. Uzanță. 7 (înv. și pop.) v. Ceremonial. Ceremonie. Etichetă. Protocol. Regulă. Rit. Ritual. Tipic¹. 8 (înv. și pop.) v. Cauză. Considerent. Mobil. Motiv. Pricină. Prilej. Rațiune. Temei. 9 (art.; pop. și fam.) lucrul diavolului = lucrul dracului = lucrul Satanei = <reg.> lucruri drăcești, <înv.> lucru diavolesc. Ceea ce s-a întâmplat nu poate fi decât lucrul dracului; (la pl.; reg.) lucruri drăcești v. Lucrul diavolului. Lucrul dracului. Lucrul Satanei; (înv.) lucru diavolesc v. Lucrul diavolului. Lucrul dracului. Lucrul Satanei. 10 (înv.) v. Adeverire. Confirmare. Împlinire. Îndeplinire. Realizare. 11 (milit.; înv.) lucru de oaste = lucru de război = (art.) lucrul războaielor v. Artă militară. Război¹. 12 (înv.) v. Normă. Precept. Principiu. Rânduială. Regulă. 13 (înv.) v. Învățătură. Normă. Precept. Principiu. Regulă. 14 (arg.) lucru manual v. Chiromanie. Masturbare. Masturbație. Onanie¹. Onanism.