lupta vb. I. I 1 refl. recipr. (despre oameni) a se bate, a se întrece, a se măsura, <pop.> a se vânzoli, <fig.; fam.> a se răfui. Cei doi s-au luptat în luptă dreaptă. 2 refl. (milit.; despre armate, popoare etc.) a se bate, a se război³, <înv. și pop.> a se lovi, a ostăși, <reg.> a se soldăți, <înv.> a combate, a se oști, a se răgloti, a voinici. Românii s-au luptat eroic pentru independență. 3 tr. (înv. și reg.; compl. indică oameni) v. Afronta. Brava. Înfrunta. Sfida. Sfrunta. II fig. 1 refl., intr. (despre oameni) a se sforța, a se sili, a se strădui. Se luptă să uite ce i s-a întâmplat. Luptă să fie înțeles de cei din jur. 2 refl. (despre oameni) a se agita, a se frământa, a se îngrijora, a se neliniști, a se precipita, a se zbuciuma, <fig.> a se suci², a se zbate, a se zvârcoli Se luptă mult înaintea afișării rezultatului concursului. 3 refl. (recipr.), intr. (despre oameni) a concura, a emula, a se întrece, a rivaliza. Trebuie să se lupte cu prietenul lui pentru câștigarea premiului. 4 refl., intr. (înv. și reg.; despre oameni) v. Îndura. Înghiți. Pătimi. Păți. Răbda. Suferi. Suporta. Trage. Trăi. 5 refl., intr. (înv. și reg.; despre oameni) v. Canoni. Căzni. Chinui. Forța. Frământa. Munci. Necăji. Osteni. Sfărâma. Sforța. Sili. Strădui. Trudi. Zbate. Zbuciuma.