lăsare s.f. I 1 depunere, predare. A fost la poștă pentru lăsarea unui colet. 2 (milit.) lăsare la vatră = eliberare, liberare. Orice soldat în termen așteaptă lăsarea la vatră. II 1 coborâre, tragere. Lăsarea storurilor este obligatorie când soarele este puternic. 2 aplecare, înclinare, plecare, povârnire, prăvălire, strâmbare, <pop. și fam.> hâire, <reg.> șovârneală. Lăsarea porții este acum vizibilă. 3 acumulare, așezare, depozitare, depunere, sedimentare, sedimentație. Lăsarea aluviunilor pe fundul albiei râului poate îngreuna navigația. 4 coborâre, <astăzi rar> scoborâre, <fig.> cădere. La lăsarea nopții, copiii sunt chemați în casă. Lăsarea ceții este periculoasă pentru șoferi.