Definiția cu ID-ul 1250812:
Tezaur
MACARONÁR s. m. (Familiar) Poreclă (depreciativă) dată italienilor (cu aluzie la faptul că în Italia se consumă multe macaroane). Cf. IORDAN, L. R. A. 162. Lozincile muncitorilor: „Dați-ne arme /”... „ Jos macaronarul /” „ Jos zugravul /”, legionarii se căzneau să le acopere cu strigătele. BENIUC, M. C. I, 26. Pl.: macaronari. – Macaroană + suf. -ar.