18 definiții pentru malac
din care- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (3)
- etimologice (1)
- argou (1)
- sinonime (2)
- tezaur (2)
Explicative DEX
MALAC, -Ă, malaci, -ce, s. m. și f. Pui al bivoliței. ♦ Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. – Din bg. malak.
MALAC, -Ă, malaci, -ce, s. m. și f. Pui al bivoliței. ♦ Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. – Din bg. malak.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
malac, ~ă smf [At: (a. 1812) DOC. EC. 70 / V: (reg) măl~, moloc / Pl: ~aci, ~ace / E: bg малак] 1 Pui de bivoliță Si: bivolaș, (reg) turmac. 2 (Dep) Om mare și leneș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MALAC, malaci, s. m. Pui de bivol; vițelul bivoliței. Numai cît pomenise samsaru de măsline, și cel leșinat se puse a suge cu buzele ca un malac. ALECSANDRI, T. 48. Acsenti a cumpărat... trei bivolițe cu malacii mici. I. IONESCU, M. 558. ♦ Fig. (Depreciativ) Om gras; p. ext. nătărău, prost. – Variantă: mălac (STĂNOIU, C. I. 99) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MALAC ~ci m. 1) Pui de bivol. 2) derp. rar Om gras și greoi. /<bulg. malak
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
malac m. vițel de bivol. [Cf. gr. mod. MALAKÓS, moale, plăpând].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
malác m. (vgr. malakós, moale, delicat, de unde și bg. malak, malac. Cp. și cu ung. malac, purcel). Turmac, vițel de bivol.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mălac, ~ă smf vz malac
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
moloc sm vz malac
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂLAC s. m. v. malac.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
malac s. m., pl. malaci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
malac s. m., pl. malaci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
malac s. m., pl. malaci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
malac (malaci), s. m. – Bivol mic. Ngr. δαμαλάϰι „juncan”, din δαμάλι „vițel”, cf. bg. malak. Der. din gr. μαλαϰός „fraged, tînăr” (Cihac, II, 672; Berneker, II, 11; Tiktin) sau din bg., pusă în legătură cu sl. malŭ „mic” (Tiktin; Candrea) pare mai puțin probabilă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
malac, -ă, malaci, -e s. m., s. f., adj. (om) corpolent / masiv / zdravăn.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MALAC s. (ZOOL.) (reg.) bivolaș, turmac.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MALAC s. (ZOOL.) (reg.) bivolaș, turmac.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MALAC, -Ă s. m. și f. Pui (de sex masculin sau feminin) al bivoliței; bivolaș, turmac. 2 bivolițe fătătoare, din care una este cu malacu mic (a. 1812). DOC. EC. 70. A cumpărat. . . trei bivolițe cu malacii mici. I. IONESCU, M. 558. Cel leșinat se puse a suge cu buzele, ca un malac. ALECSANDRI, T. 48, cf. PONTBRIANT, D., DDRF, ALEXI, W. Malaci mai mici de 9 luni. NICA, L. VAM. 148. Părea un malac ieșit din mlaștină la soare. CAZIMiR, GR. 8. Astăzi n-am muls bivolița, c-am scăpat de-a supt-o malacul. H III 341. Vreo șapte cete de crap, Și crapii ca malacii, Cînd dă-n nevod, fug ca dracii. PĂSCULESCU, L. P. 177, cf. ALR I 1083/690, 750, A IX 1. ♦ Epitet depreciativ pentru un om mare și leneș. Este un om pimintean ascuns în coșeriu. . . – Du-te de-i spune să vie aici. – Cine? – Iaca malacu... cel din coșeriu. ALECSANDRI, T. 607. Fire-ai al dracului de mălac răgușit. STĂNOIU, C. I. 99, cf. BUL. FIL. V, 190. - Pl.: malaci, -ce. – Și: (regional) mălác, -ă s. m. și f., molóc (H X 206) s. m. – Din bg. малак.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂLAC, -Ă s. m. și f. v. malac.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
malac, malacisubstantiv masculin malacă, malacesubstantiv feminin
-
- Numai cît pomenise samsaru de măsline, și cel leșinat se puse a suge cu buzele ca un malac. ALECSANDRI, T. 48. DLRLC
- Acsenti a cumpărat... trei bivolițe cu malacii mici. I. IONESCU, M. 558. DLRLC
- 1.1. Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- malak DEX '98 DEX '09