Definiția cu ID-ul 1251724:

Tezaur

MALTRATARE s. f. Acțiunea de a m a l t r a t a și rezultatul ei; brutalizare. În zadar am cerut să mi se spuie motivul unei asemeni maltratări. RUSSO, S. 200, cf. POLIZU, COSTINESCU. Pentru maltratare însă, ce reparație aș mai fi căutat? CARAGIALE, O. VII, 229, cf. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2392. - Pl.: maltratări. – Și: (învechit) maltractáre s. f. BARCIANU. – V. maltrata.