MARCASÍT subst. (Mineral.) Sulfură de fier naturală, cristalizată, care la temperaturi înalte se transformă în pirită. Cf. costinescu. Această sulfură se află în abundență in natură, unde se prezenteazâ sub două stări fizice deosebite: a) pirita. . . și b) marcassita, care cristalizează în prisme romboidale. PONI, CH. 227, cf. CANTUNIARI, M. 104. – Și: marcasítă (scris și: marcassită) s. f. ALEXI, W., CANTUNIARI, L. M. 104, 120. – Din fr. marcassite, germ. Markasit.