Definiția cu ID-ul 1253128:

Tezaur

MARTIROLÓGIU s. n. Scriere care cuprinde lista martirilor bisericii (și povestirea suferințelor lor) sau, p. gener., lista celor care au suferit, au murit pentru o idee, pentru o convingere. Pomenire în martirologhiul cel din Roma se face în 25 ianuarie. ȘINCAI, HR. I, 56/30. E de prisos, o, stăpînitori ai ceasului ce trece, să sporiți martirologiul cel noul GALATION, A. 450. ◊ F i g. Scrisoarea d-tale, adevărat martirolog a bietelor flori. NEGRUZZI, S. I, 98. - Pl.: martirologii. – Și: martirológ, (învechit) martirológhiu s. n. – Din lat. martyrologium, germ. Martyrologium, ngr. μαρτυρολόγιον, fr. martyrologe.