Definiția cu ID-ul 1349871:
Regionalisme / arhaisme
méliță, melițe, s.f. Unealtă de lemn cu care se bate cânepa ca să se desprindă firele de pe bețe: „După ce era bine uscată, [cânepa] se melițá cu mélița” (Faiciuc, 2008: 256). – Din bg. melica (MDA).