MERINDE, merinde, s. f. (Mai ales la pl.) Hrană rece pe care o ia cineva cînd pleacă la drum sau la lucru; p. ext. provizii de alimente; mîncare. Șeile cu poclăzile, pentru căluții cei pagi, erau gata, cu trăistile cu merinde aninate de boturi. SADOVEANU, B. 105. A fost nevoit să-și ieie tălpășița spre Humulești lăsînd toate merindele sale în stăpînirea noastră. CREANGĂ, A. 102. Cîrd de fete și neveste de la sat aduc merinde. ALECSANDRI, P. A. 121.