MERIȘOR (pl. -oare) sn. 🌿 1 dim. MĂR ¶ 2 Pomișor, originar din Siberia, cu flori albe sau trandafirii, cultivat prin grădini pentru fructele lui, numite „merișoare”, de mărimea cireșelor, de culoare roșie sau galbenă, din care se face dulceață (Pirus baccata) ¶ 3 Arbust cu frunzele totdeauna verzi, cu puncte negre pe partea inferioară, cu flori albe sau roșietice, cu fructe comestibile, în formă de boabe roșii, numite „merișoare”: numit și „coacăză”, „cocăzar”, „merișor-de-munte” sau „smirdar” (Vaccinium vitis idaea) (🖼 3132) ¶ 4 ~ sau ~-TURCESC = CIMIȘIR ¶ 5 = PERIȘOR² ¶ 6 = BĂRBĂNOC ¶ 7 = SCORUȘ–DE–MUNTE ¶ 8 = SMIRDAR 1.