Definiția cu ID-ul 965015:

Sinonime

MEȘTEȘUG. Subst. Meșteșug, meșteșugărie, meșteșugire (înv. și pop.), meserie, meșterie (înv. și reg.), zănat (reg.), artizanat. Fierărie, fierărit, făurărie (reg. și arh.), covălie (reg.), covăcie (reg.); potcovărie; lăcătușerie; strungărie, strungărit (rar); tinichigerie; cazangerie; aurărie, orfevrărie, orfăurărie; arămărie; spoitorie. Dulgherie, dulgherit, tîmplărie, tîmplărit, lemnărie, lemnărit (rar), stolerie (reg.), stolerit (reg.); teslărie (reg.); caretășie, droșcărie (înv.), rotărie, rotărit; dogăxie, dogărit, butnărie (reg.); rudărie; drănițit, șindrilit. Pielărie; tăbăcărie, tăbăcărît, dubălărie (reg.); cojocărie, cojocărit, blănărie, blănărit; curelărie; hămurărie (rar); șelărie. Cizmărie; pantofârie, ciubotărie (reg.). Croitorie, cusătorie; ciorăpărie; sumănărie; plăpumărie. Țesătorie; mătăsărie, abagerie. Brutărie. Olărie, olărit, ceramică: cărămidărie; țiglărit. Zidărie, zidărît. Pietrărie. Sticlărit (rar). Minerit. Vărărit. Găzărit. Lumînărit. Frînghierie. Boiangerie; vopsitorie. Tapițerie. Morărit, morărie (rar). Cărăușie, cărăușit; birjărie. Plutărie, pluțărit. Vb. A meșteșugări (rar), a practica o meserie; a meșteșugi, a meșteri. V. atelier, îndeletnicire, meșteșug.