MIERE sf. 1 🐙 Substanță semi-lichidă, de coloare gălbuie, dulce ca zahărul, fabricată de albine și depusă de acestea în alveolele fagurilor din stup: dulce ca ~a; 👉 AC 1, AGURIDĂ, BAN¹, MUSCĂ 2; F: a unge pe cineva la inimă cu ~, a-i face o plăcere nespusă cu vorbele ce i se adresează; F: să-ți taiu cuvîntul cu ~ (ISP.), se zice cînd se înterupe vorba cuiva (~iartă-mă, că te înterup), luna de ~, întîia lună a căsătoriei ¶ 2 🌿 MIEREA-URSULUI, plantă, cu frunzele catifelate și moi, cu flori mici albastre-violete (Pulmonaria mollissima) [lat.vulg. *mĕle = clas. měl].