mijloci vb. IV. 1 tr. (compl. indică afaceri, tranzacții etc.) a arbitra, a intermedia, a se interpune, a media², <livr.> a intercede, <rar> a negocia, <reg.> a peți, <înv.> a înmijloci. Firma de specialitate i-a mijlocit afacerea. 2 tr. (compl. indică mai ales întruniri, întrevederi) a aranja, a fixa, a organiza, a planifica, a programa. I-a mijlocit pentru seara aceasta o întâlnire. 3 tr. (compl. indică fapte, evenimente, situații etc.) a determina, a ocaziona, a prilejui, <rar> a produce, <înv.> a prileji. Fiind o persoană influentă, ar putea mijloci o întrevedere între reprezentanții celor două companii 4 intr. (înv.; despre manifestări, atitudini etc. ale oamenilor) v. Apărea. Arăta Forma. Isca. Ivi. Începe.