milostenie s.f. 1 milă, milostivire, pomană, <fam.> daibojeală, <înv.> eleimosină. Trăiește din milostenia altora. 2 (relig. creștină) ajutor, grație, har, îndurare, îndurare divină, milă, milostivire, <înv.> ieftenșug, ieftinătate, ieftineață, ieftinie, ieftinire, milcuire, milosârdie, miloste, milostivenie, milostivnicie, umilenie, umilință, <fig.; înv.> meserătate. Milostenia lui Dumnezeu se îndreaptă spre cei nenorociți. 3 (înv. și pop.) v. Bunăvoință. Comprehensiune. Îngăduință. Înțelegere. Mărinimie. Milă. 4 (jur.; arg.) v. Grațiere.