Definiția cu ID-ul 1350000:
Regionalisme / arhaisme
morár, (morariu), s.m. (dial.) Plantă erbacee aromatic; mărar (Anethum graveolens). ■ Leac de tusă: „Morariu pisează cu sămînțe de ciapă și orz, fierbe cu oțet și vin, bei zama” (Bârlea, 1909: 77). – Var. a lui mărar, cf. alb. mëraj (DEX).