MOȘNEGĂRIE s. f. (Rar.) 1. (Cu sens colectiv) Mulțime de moșnegi. 2. Epitet batjocoritor pentru un moșneag (1). – Moșneag + suf. -ărie.

moșnegărie sfs [At: I. NEGRUZZI, S. IV, 26 / E: moșneag + -ărie] 1 (Csc) Mulțime de moșnegi (1). 2 Epitet batjocoritor pentru un moșneag (1).

MOȘNEGĂRIE, moșnegării, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Mulțime de moșnegi. 2. Epitet batjocoritor pentru un moșneag (1). – Moșneag + suf. -ărie.

MOȘNEGĂRIE, moșnegării, s. f. (Rar) 1. (Cu sens colectiv) Adunătură de moșnegi. Dar ce horă mămulică! S-a răscolit moșnegăria toată de pe lăiți. MIRONESCU, S. A. 55. 2. (Depreciativ) Moșneag. Un fel de moșnegărie cam ca tine. Cine-o fi și cum îl cheamă, nu știu. C. PETRESCU, O. P. II 82.

moșnegărie (rar) s. f., art. moșnegăria, g.-d. moșnegării, art. moșnegăriei

moșnegărie (rar) s. f., art. moșnegăria, g.-d. moșnegării, art. moșnegăriei

moșnegărie s. f., art. moșnegăria, g.-d. art. moșnegăriei; pl. moșnegării

MOȘNEGĂRÍE s.f. 1. (Cu sens colectiv) Mulțime de moșnegi (I 1). Cf. PAMFILE, J. II, 155. Dar ce horă, mămulică ! S-a răscolit moșnegăria toată de pe lăiți. MIRONESCU, S. A. 55. 2. Epitet batjocoritor pentru un moșneag (I 1). Ți-oi închide eu gura, moșnegărie ! NEGRUZZI, S. IV, 26. Un fel de moșnegărie cam ca tine. . . Cine-o fi și cum îl cheamă, nu știu. C. PETRESCU, O. P. II, 82. Hai, hai,. . . moșnegărie, taci. CAMILAR, N. I, 58. – Moșneag + suf. -ărie.