Definiția cu ID-ul 687998:
Explicative DEX
mugésc v. intr. (lat. mugire; pv. pg. mugir, vfr. muire, sp. mujir). Strig, vorbind de boĭ, vacĭ și leĭ. Fig. Gem răcnind: a mugi de furie, de durere. Se zice despre huĭetu vîntuluĭ și apeĭ: vîntu, valurile mugeaŭ. V. vîjîĭ, pleoscăĭ.