MULATRU, -Ă s. m. și f. Persoană născută dintr-un negru și o femeie albă sau dintr-o negresă și un bărbat alb; (învechit) mulat. V. m e t i s (2). Acolo se află. . . și mulatri. IST. AM. 75^v/7, cf. PONTBRIANT, D., COSTINESCU, ALEXI, W. Avea pârul des și creț: tip de mulatru. BART, S. M. 27. ◊ (Adjectival) Populația mulatră. V. ROM. aprilie 1954, 67. – Pl,: mulatri, -e. – Din fr. mulâtre.