MULTIPLICAȚIE s. f. (Învechit) 1. (Mat.) Înmulțire. Acest feliul de socoteală să cheamă multiplicație sau înmulțire. DAS 54/25. Despre multiplicație sau înmulțirea numerilor. ȘINCAI, 21/11, cf. IORGOVICI, O. 46 28, LB, ASACHI, E. I, 10/18, NEGULICI, STAMATI, D., LAZARINI, M. 38/12, COSTINESCU, ALEXI, W. 2. (Învechit) Reproducere, înmulțire (a unui animal sau a unei plante). Multiplicațiunea plantelor. LM. – Pronunțat: -ți-e. – Pl.: multiplicații. - Și: multiplicațiune s. f. – Din lat. multiplicatio, germ. Multiplikation, fr. multiplication.