mînzálă f., pl. e saŭ ălĭ (vsl. *mazalo, d. mazati, a unge. V. mînjesc, pămînzalcă). Est. Pastă supțire făcută din tărîță orĭ din făină amestecată cu oŭ saŭ cu apă și întrebuințată la uns firele ca să nu se desfacă la țesut. Fig. Mîncare prea supțire și proastă. V. heltugă, tăvăragă, scrobeală.