MĂTURIȘCĂ s. f. 1. (Rar) Măturică (1). Hubărnațl făcea rînduială, strîngea fărămiturile cu măturișca. SLAVICI, O. II, 24. 2. (Bot. ; regional) Năfurică (Artemisia annua). Cf. BULET. GRĂD. BOT. V, nr. 3-4, 54, PANȚU, PL. 3. (Regional) Mătură (6) (Petrila). A III 17. – Pl.: măturiști. – Mătură + suf. -ișcă.