nădăjdui vb. IV. 1 tr. (de obicei urmat de o prop. compl. dr.) a crede, a spera, <înv. și reg.> a nădăi, <înv.> a răbda, a upovăi. Nădăjduiește că va obține creditul de la bancă. 2 tr. a aștepta, a spera, <înv. și reg.> a nădăi, <înv.> a upovăi. Să nu nădăjduiești ajutor de la el. 3 refl. (înv.; despre oameni; urmat de determ. în dat. sau introduse prin prep. „în”) v. Baza. Bizui. Conta. Fundamenta. Încrede. Întemeia. Sprijini. 4 intr. (înv.; despre oameni; urmat de determ. introduse prin prep. „la”, „spre”) v. Dori. Jindui. Năzui. Pofti. Pretinde. Râvni. Tinde. Urmări. Visa. Viza².