Definiția cu ID-ul 1383799:
Tezaur
NECHITIT, -Ă adj. Negativ al lui chitit. ♦ (Mold. ; despre oameni) Nechibzuit. Era leneș, nechitit la minte și nechibzuit la trebi. creangă, p. 37, cf. dm, scl 1960, 529. – pl.: nechitiți, -te. – pref. ne- + chitit.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de karyna_b
- acțiuni