NEDREPTATE s. f. 1. Negativ al lui dreptate. cf. psalt. hur. 7^v/23, cod. vor. 62/21, dosoftei, ap. gcr i, 247/2, c. cantacuzino, cm i, 51, bălcescu, m. v. 580, eminescu, s. p. 35, sadoveanu, e. 51. 2. Situație, faptă, acțiune nedreaptă; (în textele bisericești) viciu, păcat. Împluți de toate nedereptățile, de curvie, hicleșug (cca 1569-1575). gcr i, ◊ 12/35. Lăcuind noi cu leane și nedreptăți, coresi, ev. 4, cf. 219. Nedireptățile opreaște și păcatele rugătorilor tăi dezleagă. paraclis (1639), 248. Multe împărății pentru nedireptăți și vărsări de sînge le piarde. varlaam, c. 24. I-au părăsit și Dumnezeu se umble după voile inimilor lor, în nedreptăți, curvii, vicleșuguri. neagoe, înv. 17/11. Să-i întoarceți pre dînșii de către toate nedreptățile lor (a. 1749). bv ii, 108. Gîndind la nedreptățile oamenilor. negruzzi, s. i, 280. Înlănțuirea unui șir de nedreptăți, coșbuc, f. 129. Mare nedreptate, dom' le prefect! A rămas și satul fără învățător. rebreanu, r. ii, 93. E o nedreptate rău intenționată față de talentele noi, considerate de unii ca tineret fără experiență, bacovia, o. 240. Îi povestea femeii sale toate nedreptățile pentru care vor trebui să plătească, v. rom. ianuarie 1956, 43. ♦ Persecuție, asuprire (îndurată de cineva); suferință nedreaptă, nemeritată. Încă și despre crai, de ver fi avînd ceva asupreală și nedireptate, aivoie să-ți întrebi și cu craiul, unde să adună toți domnii la scaunul țării. ureche, l. 125. Văzînd nedreptățile și asuprealele mișeilor, eustratie, ap. gcr i, 119/6. Cunoscînd nedreptatea ce i-au făcut socru-său, s-au sfătuit cu oarecarei boiari, prieteni ai tătîne-său, și au fugit. R. popescu, cm i, 233. Multele nedreptăți ce au avut țara de la viziriul ce perise în război. r. greceanu, cm ii, 94. Dar această nedreptate, care i s-a întîmplat, De sus așa i-a fost scrisă. pann, e. ii, 116/11. Strigăm și protestăm tare Cînd nedreptatea cercăm, alexandrescu, m. 386. Porunci strașnice... să nu mai fie voie a se face cuiva vreo nedreptate fără de știrea și de învoirea împărăției, odobescu, s. iii, 234. Cucoșul cum vede și astă mare nedreptate începe a vărsa la apă. creangă, p. 65. – Pl.: nedreptăți. – Și: (învechit) nedereptate, nedireptate s. f. – Pref. ne- + dreptate.