Definiția cu ID-ul 1360461:

Tezaur

NEGUROS, -OĂSĂ adj. 1. Acoperit, învăluit de negură (1), cu negură, cețos, pîclos, (rar) neguratic, neguriu, (în dicționarele din trecut) nebulos (3); p. ext. întunecat, mohorît (2), posomorit, obscur; de culoare închisă. Pămînt întunecos și neguros. biblia (1688), ap. tdrg. Iarna foarte friguroasă și neguroasă. calendariu (1814), 68/4, cf. lb. Marea neguroasă, heliade, o. i, 338, cf. asachi, s. l. i, 132. Pe țermurile neguroase ale Nevei. negruzzi, s. i, 332, cf. pontbriant, d. Sub cerul neguros al Parisului. alecsandri, s. 154. Ochii săi, învăluiți în niște gene lungi și neguroase, i se înecară în lacrimi. bolintineanu, o. 369, cf. lm. Visul amăgitoarei Loreley, de pe țărmurile neguroase ale Rinului, odobescu, s. iii, 112. Cei întîi fulgi de zăpadă înecînd cu puful lor de argint aerul neguros și rece al munților. eminescu, g. p. 109. Voi avea plăcerea să mai stau de vorbă cu d-ta la un pahar, într-o noapte neguroasă. caragiale, o. vii, 172. Transportați-l pe tărîmul artei, de sub cerul neguros al patriei sale, sub cerul albastru și plin de soare al picturii italiene. MACEDONSKI, O. IV, 72, cf. DDRF. Rîzi cu hohot la privirea neguroșilor Bucegi? coșbuc, p. i, 165, cf. alexi, w. În urmă zarea se stingea în întunericul munților neguroși. sadoveanu, o. i, 280. Noaptea neagră și neguroasă se întinse pretutindeni. id. ib. ii, 60. Într-o Sară neguroasă Care vîră frică-n oase Mergeam în negustorie într-o pădure pustie. marian, sa. 201, cf. alr ii/i mn 116, 3 783/848. ◊ Fig. În durerile și furtunile negurosului nostru trecut, doina și cîntecul bătrînesc au fost izvoare de viață și energie. sadoveanu, e. 17. 2. Fig. (Despre oameni și despre ochii, privirea etc. lor) Mohorît (3), posomorit, trist, (în dicționarele din trecut) nebulos (3). Niciodată n-a văzut ochi mai neguroși și mai plini de amurg de toamnă, decît ochii lui Eminescu. sadoveanu, e. 135. La acestea se gîndea cu amar Stroe Vardaru... privind neguros la ropotul ploii. c. petrescu, a. r. 54. Ochii-i erau neguroși, scăldați în lacrimi. vornic, p. 17. 3. Fig. Neclar, imprecis, confuz, nebulos (4). Orice progres începe printr-o stare neguroasă și plină de nedomiriri. ghica, s. xxii. Idealul iubirei este nehotărit, neguros. gherea, st. cr. i, 166. Susține cu puternice argumente că atunci joacă mai bine cînd mintea îi e cam neguroasă. i. negruzzi, s. i, 230, cf. petică, o. 312. Orice om cu mintea limpede nu poate amesteca visuri neguroase și atitudini lirice acolo unde operează cifrele. sadoveanu, o. xii, 528. – pl.: neguroși, -oase. – Negură + suf. -os. cf. lat. nebulosus.