NESOCOTI (-tesc) vb. tr. A nu ținea seamă de ceva; a nu pune preț pe ceva, a nu prețui cum trebue; a disprețui; a înfrunta: Tudor nesocotește amenințările și-și urmează drumul (I.-GH.); Zîna învrăjbirii... bătea în palme de bucurie că-și izbîndise asupra celor ce o nesocotiseră (ISP.) [socoti].